Munca mea de o viata . Distrusa in cateva secunde de cineva care nu are ce face... Incerc sa ma conving ca si asta e un inceput. Ca poate erau atat de multe lucruri triste ce trebuia lasate in urma. As vrea sa ma pot convinge de asta, dar nu pot. Cum sa cred in cuvintele alea false de iubire cand imi da lumea peste cap. Ca in acest moment.
Tot ce imi doresc e sa pot recupera macar jumate din ce am pierdut. Atatea poze ce le-am pierdut, atatea posturi scrise cu suspine si cu fericire, lacrimi sau rasete.
Are dreptu cineva sa iti faca asta ??? Eu nu cred ca are cineva dreptu. Dar sunt oameni care chiar nu au ce face, care nu am cuvinte sa ii descriu. Oameni care nu mi-au vrut niciodata binele!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu