31 ian. 2012

Pentru atatea vise ... Oare exista?

Pentru un vis uitat m-am hotarat sa scriu... Pentru doi copii ce viseaza la aceea dragoste pura, pentru cei ce s-au saturat de atatea vorbe rostite cu venin, pentru cei ce inca cred in dragoste cu happy ending...Suna frumos nu? Da cum suna asta : Relatie-Logodna-Casatorie-Copil-Batranete? Suna ca rupt din basm nu? Pare ca numai exista, dar eu spun ca va inselati. Inca mai exista ... Tine de noi daca ne dorim asta cu adevarat... Eu incerc sa imi urmez visul cu cel pe care il consider 'Alesul' , printul pe cal alb asteptat inca din copilarie... Cel pe care il asteptam o viata intreaga... Eu spun ca mi-am gasit jumatatea. Ma simt completa, fara golul ce is simteam mai mereu.,, cu el am impresia ca totul e asa cum ar trebui sa fie... Poate gresesc, dar sa speram ca nu. Momentan primu meu vis e sa ne mutam impreuna... Asa ar fi totul mai usor si iar celalte vise sunt mai usor realizabile odata ce ai facut primul pas... Poate o sa ne fie greu dar vorba este: impreuna si la bine si la greu' ... Dak reusim sa trecem peste toate piedicile puse incalea noastra, restul e ca si realizat deja... Nu stiu cat de bine fac ca scriu gandurile,dorintele mele pe o foaie de hartie , dar trebuie sa arat lumii ca sunt altfel si ca imi doresc ceea ce putina lumea mai cunoaste. Nu vreau banii, faima,, un tip cu banii sau alceva de genu... Il vreau pe el si dragostea pe care mi-o ofera... Coltul meu de paradis... Pentru mine e suficient si uneori prea mult...

29 ian. 2012

Renuntare

Ora : 18:00                                    Mediu: Aiurea                 Data:29.01.2012


Stii cum este sa il vezi pe cel care il iubesti ca isi ea talpasita si pleaca din viata ta ? Stii cu cata greutate te ridici din pat si zici "viata merge mai departe"... Incerc sa imi tin capu sus si sa imi sterg lacrimile pe rand ce par a nu se mai termina( ploaie torentiala - rad sarcastic) ... As vrea s spun ca imi pare rau, as vrea sa pot scoate macar o vorba, dar nu pot... Nu pot face nimic sa il opresc. In timp ce se incalta ma ascund sub plapuma si incep sa plang... Mie atat de cunoscuta durerea de genu, dar abea pot face fata.... Imi provoaca sila, un dezgust total.... Am fost o idioata si o recunosc... Ca asa fac mereu ... Apo incerc sa ma regasesc si sa imi revin... Si de azi ma hotarasc sa numai trisez si sa il las sa intre cu adevarat in lumea mea si sa creem una benefica pentru amandoi... Sa ne intelegem si sa respectam reciproc pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce o sa devenim... Pana la urma se pare ca trebuie sa lupti daca vrei sa reusesti pentru ca viata nu este decat o serie de teste si depinde de tine daca va fi bine sau rau ... Renunt la a mai spune ceva .... Imi e atat de rau si imi e atat de dor sa numai simt raceala asta care ma inunda :(


24 ian. 2012

Love me Or not.

Stii senzatia aia de parca dispare totul din jur atunci cand ii vezi chipul? Cand inima iti galopeaza doar cand te atinge si cand te saruta atingi cerul? Stii? Senzatia asta da dependenta... Dependenta de persoana iubita si fiecare clipa pare pretioasa si ai face orice sa fie langa tine.
Aseara am avut o senzatie ciudata... Modul cum ma atingea, mirosul pielii lui ma face pur si simplu sa ador sa fiu acolo... Nu prea gasesc cuvintele potrivite pentru ceea ce simt eu, dar cand stiu ca datorita impulsivitatii mele pot sa il pierd incep sa imi reneg sentimentele ce le pentru el. Pentru ca de fiecare data un cuvant spus aiurea ma doare si doare al naibi. Fiecare cearta chiar si din vina mea provocata ma raceste, ma indeparteaza. Si cand il vad stresat,suparat din cauza mea spun ca nu ii trebuie una ca mine. SI ajung la concluzia ca i-ar fi mai bine pe drumul lui.
Din toate subiectele care le as putea intelege, dragostea o inteleg cel mai bine, dar se pare ca eu nu pot sa o exprim asa cum as face teoretic. Si poate ai mai auzit aceleasi cuvinte de 1000 de ori din gura la alte fete,dar pentru mine tu esti cel mai bun lucru ce mi s-a intamplat pana acum. De la tine imi trag puterea de merge mai departe oricat ma calca in picioare viata. Si recunosc ca prostia doare. Ca in loc sa provoc o cearta mai bine stam linistiti ,ne jucam, radem, ne sarutam si ne spunem cat de mult ne iubim. In loc sa ne certam, puteam sa o luam usor la pas si sa deschidem cate un subiect despre noi insine si despre cum am fost si cum suntem acum. Eu nu te cunosc asa cum mi-as fi dorit sa fii stiut asa cum nici tu nu ma stii pe mine. Incercam sa ne dam seama din gesturile noastre cum suntem in loc sa discutam. 
Stiu ca uneori dau senzatia ca nu stiu ce vreau,dar pentru prima data in viata stiu ce imi doresc.Imi doresc sa fac totul atata timp cat stiu ca peste 5-20-25 de ani si mai incolo tot langa tine o sa fiu...  E ciudat sentimentu si e ciudat modul cum ne exprimam unu fata de celalalt. Nu inteleg ce vrem sa demonstram cand ne certam si ne indepartam. Apoi cand ne vedem dupa o cearta mai aiurea ne simtit prost unu in preajma celuilalt....
Pentru mine e prima data si pot sa jur chestia asta cand am atat de profunde sentimentele pentru o persoana de sex opus. E prima data cand pun pe altcineva pe primu loc decat pe mine. Prima data la multe chestii ... PRIMA DATA cand iubesc cu adevarat. Iti scriu aici pentru ca probabil face to face nu am curaj sau nu stiu cum sa abordez subiectul care este se pare prea nou pentru mine... Dragostea iti da aripi si vise incredibile,dar atunci cand numai este poti ghici unde o sa te afli? Poti sa mai zbori fara aripi? Asa mi se taie mie elanu cu fiecare cearta, cu fiecare vorba seaca si nepasare. Ma face sa ma inchid si mai mult in mine, sa ma indepartez si sa pierdem tot ce am strans pana acum. E pacat sa pierdem tot doar pentru orgoliu, doar pentru simplu fapt ca ne este greu sa oprim o cearta din timp. Sa il luam pe ala care continua in brate si sa ii inchidem gura cu un sarut. E asa usor sa opresti o cearta, dar totusi e atat de greu sa renuntam la orgoliu... 

23 ian. 2012

Realitate sau Depresie?

Si am ajuns iar la momentul ala cand as vrea sa ii dau pe toti la o parte. Si as vrea ca toti si tot din jurul meu sa dispara pur si simplu. Cand numai sunt capabila sa ascult de sentimente si cand chiar nu imi pasa de consecinte. Imi spun singura ca gresesc si ca o sa imi para rau pentru fiece gest care nu e la locul lui mai incolo, dar asta nu ma opreste sa fiu nemernica si cu mine insusi.
Numai cer intelegere pentru ca nu'i nimic de inteles aici. Probabil am cazut in depresie si sincer nu vad sfarsitul curand al acestei etape. NU ma pot prinde de marginea realitati indiferent de cat de frumoasa este ea insusi!
As vrea sa ma ascund intr-un colt si sa imi duc genunchi la piept si mainile la fata si sa ma las sa plang ca poate asa as rezolva ceva. As vrea sa pot lasa pe cineva sa se apropie macar sa imi spuna ca totul va fi bine, dar mintea mea refuza cu desavarsire sa accepte alta idee decat a mea. Si din nou am ajuns sa ma cert cu toti si presimt ca in curand voi ajunge singura ca altadata. Si totul va fi din vina mea, dar probabil voi refuza sa cred asta... Cateva clipe de singuratate imi schimba perceptia total si imi lasa gandurile sa se aseze in ordine... Vad cu o idee mai clar cam ce ar trebui sa fac sa nu pierd totul, dar intrebarea mea este: Oare? Oare reusesc o idee aia mai clara sa ma tin de plan?
Oricum majoritate planurile nu se tin si ajung vise imposibil de atins ca multe altele. Si asta iti taie pofta de a visa macar o secunda ca va fi asa cum ti'ai propus. Mereu am zis ca nu imi fac planuri, dar am ajuns sa imi fac la un moment dat, pentru ca am zis ca si asta e ceva nou si poate merge dar .... Guess what? Vezi tu vre'un plan dus la sfarsit? Mereu s-a gasit ceva sa intervina, mereu sa iti schimbe o directie!
Si recunosc cu greu ... Ca mie dor de mine, mie dor sa simt cu adevarat ca imi doresc ceva sa fac... Mie dor de fata aia care stia inca de cand era o ciutanca ce avea de gand sa faca in viata. A fost un moment de neatentie si s-a ratacit iar acum nu stie incotro se intreaba sau daca alegerea facuta e una desteapta... Toti ma critica si ma judeca de parca in fata lor sunt cea mai josnica persoana. Nimeni nu are o vorba buna . Nimeni.
Pana si parinti te considera una oarecare si te trimite afara in ploaie si fara o directie incotro sa mergi. AM strans atata durere in mine si doamne cata durere ca abea pot sa mai merg. Si cum sa fiu capabila sa simt o vorba buna, o mangaiere calda cand totul e asa rece in jurul meu? Toata lumea are asteptari, dar toti ma fac sa ma simt cea mai mizerabila persoana din univers. Speram odata sa numai am parte de toate aceste intrebari. Sa intalnesc o persoana care sa stie ce este in sufletul meu, sa ma asculte cu inima deschisa de fiecare data cand ma intreaba ce am, sa nu ma critice la orice gest ce il fac. SA imi accepte intai de toate defectele si apoi sa imi iubeasca calitatiile. Sa ma iubeasca pentru cine sunt acum si nu pentru cine voi fi in viitor. Inca am ramas vesnic neinteleasca ca de fiecare data. Sunt putine persoane ca ma stiu cu adevarat si imi pot alina un strop din durere, dar ca deobicei ma lasa sa zac asa! Le este greu sa imi spune STOP si sa ma tina in brate atunci cand o i-au razna. Mereu si ca deobicei trebuie sa ma i-au singura in brate si sa imi pun aceiasi intrebare seaca:  E depresie sau realitate?

19 ian. 2012

Potiunea interzisa


Potiunea interzisa
Fii tu dragoste trimisa
Spune-I cat de mult o plac
Fac orice sa n-o incarc
Vreau sa stiu ca ii este bine
Ca intr-o zi va fi cu mine
Inca sper s-o tin de mana
S-o sarut sub clar de luna
De ar stii ca e vital
Sa fim doi nu e banal.
Cum sa fac sa stii ce simt
Sa nu tac, sa numai mint?
Rasul tau atat de plin
Chipul tau de el divin
Incocenta ta superba
Felul tau de a fii integra
Ori ce faci ma ametesti
E de ajuns doar sa zambesti
Si iti spun aici prin vers
Te doresc fara revers…
Oare stii tu sa-mi raspunzi
Sa nu taci si sa te amuzi?
For Dya


6 ian. 2012

Ciudat

Mediu: Ciudat                               Ora: 19:30

Hmmm cu capu un pic varza si un pic mai relaxata fata de alte zile uite-ma acasa in fata pc-ului unde incep sa scriu … Incep sa scriu din ce imi aduc aminte din zilele precedente, din ce am discutat cu majoritatea si din timpul petrecut cu iubitu meu…
         Revelion : Un alt inceput de an total in ceata, lacrimi, rasete si mult fum, dar de data asta in realitatea de zi cu zi  nu in vise panicate… Cineva imi tine fata in maini si imi sterge lacrimile ce par a nu se termina la putin timp dupa 00 noaptea… Prostia doare uneori. Realizez ca plang, dar intreb de ce totusi plang… automat vine si raspunsu singur: numai conteaza…  Ce conteaza este ca cineva imi spune ca totul e bine si imi sterge lacrimile rand pe rand… Ma potolesc, il strang in brate soptiind in sinea mea “ingerasul meu”  … Dar nu totu e simplu asa cum vrem sa fie. In timp ce eu sunt fericita altii plang si ar da orice sa le dau un gram de atentie… Nu cer asta direct , dar glasu lor, fata si absolut tot se da de gol in fata mea…. Ciudat
         Prezent: Ajungem la doua zi din an. Sunt fericita, zambetu imi e larg si se poate observa in fiece gest de al meu ca sunt indragostita  pana peste cap… Si totusi nu ma pot bucura complet pentru ca odata cu sentimentele am devenit sensibila, imi pasa mai mult de orice… Intr-un fel ma simt vinovata  ca eu pot fii atat de fericita si ca nu simt lipsa la tot ce a fost candva… Altii traiesc  din amintirea mea.
Cand raman singura gandurile ma doboara si abea pot sa adorm… II duc lipsa in fiece secunda ce pleaca de langa mine… Si inca ma intreb : Cum am putut sa ma indragostesc in halul asta? Asta e genu de iubire dupa care alti ar da orice sa o intalneasca… Eu insa nu mi-am dorit sa simt asa ceva pentru ca crede-am ca nu merit, nu sunt suficient de buna pentru un om atat de minunat, dar totusi am primit-o si ma bucur de ea in felul meu, dar tot imi e frica de ce as indura daca aceasta mica poveste de dragostea s-ar termina… Nu’s negativista inca repet asta… E doar intrebarea : ce ar fi daca… ? “ Involuntar se asterne in fata ta si iti blocheaza uneori sentimentele. Te prinzi tarziu ca asa ai ratat niste clipe frumoase incercand sa o franezi… E ca si cum ai incerca sa pui frana la uragan…  
Am petrecut zile frumoase de cand a venit in viata mea si par a nu se termina indifferent ca sunt zile bune sau ca sunt zile rele. De fiecare data cand  ii vad fata mi se lumineaza viata :X:X:X …
ATAT !!! 

Mai mult ...

Mediu: Home Sweet Home                        Data : 21.12.2011



Apa calda,pielea mea
Gandul meu, privirea ta.
Impreuna spui mereu
Si la bine si la greu!
Astazi par mai ratacita,
Maine sigura, infipta.
Si mereu te bulversez
Si mai nou te si stresez,
Da sunt mica si tampita
Uneori nesuferita.
Imi e greu, nu esti aproape
Mai mereu te strig in noapte...
Cum sa fac sa fi aici?
Sa te tin sa numai pici?!
Mana ta, privirea mea
Ochii tai, zambetu meu!
Viitor indepartat,
Un trecut cam nosalant.
O prezenta, amintire\
Un rasuflu, o simtire...
Urla-n cap neprihanire
Du-mi tu doru in nestire!