25 mar. 2012

Time

Si totusi timpul se scurge repede... Si te intrebi cand a trecut asa repede si tot nu gasesti un raspuns. Si e timpul sa imi  asum responsabilitati, e timpul pentu prioritati... E timpul sa ii las pe cei care ma ranesc in urma si sa o i-au de la capat. E imposibil sa fie rau daca inaintezi. Poate nu am atat potential ca altii si sa ajung undeva in varf da tot voi ajunge undeva. Si iti spun ca va veni timpul cand o sa vorbim din nou, eu o sa rad d multe ...Tie o sa iti para rau!
Poate si eu am ranit , da totusi nu am facut-o de doua ori. Si spre deosebire tine eu stiu ce inseamna respectul. Putin respect pentru ce ti-am oferit... Si merit mai mult decat imi poti oferi tu ... Vorbe , vorbe goale si singuru mod in care te razbuni pe mine l-ai pus in aplicare... Da imi spun ca timpul vindeca orice si ochii care nu se vad se uita... Te-am mai uitat odata sau macar am incercat si am reusit. Greseala mea ca am lasat totul pentru tine, greseala mea ca m-am schimbat pentru cineva care a ramas la fel. Greseala mea ca m-am lasat calcata in picioare mereu. Trecutu e trecut si nu ar fi trebuit sa aduci aminte de el indiferent de circumstante apoi o sa spui ca iti pare rau ... 
Si NU. Pur si simplu nu! De data asta nu las o lacrima sa scape. Poate e vina mea si poate ar fi trebuit sa incerc sa repar ceva, dar de data asta nu. Nu o sa iti mai spun cat de mult te iubesc si ca voi incerca sa fac ceva sa ne fie bine. NU ! Ce rost are? Oricum nu iti pasa si nu conteaza pentru tine prea mult. Ti-ai batut capul destul spui ah ? Ok! Inseamna ca e timpul sa iti vezi de viata ta si eu de a mea... Poate candva ne vom reintalni. Poate candva ne vom amuza d chestia asta, dar momentan doare. Si d data asta numai o sa fiu eu aia care pune iar totul in miscare. Fac ce ma taie capu si o fac cum stiu mai bine ... 
Ma intreb cum se face ca timpul asta trece asa repede? Parca ieri ne spune-am la multi ani pentru cele 5 luni si azi ne injuram fiecare cum putem mai bine. Cand  a scapat totul de sub control? Cand? Parca alaltaieri eram la munte si radeam si imi spune-ai ca o sa faci orice sa  nu ma scapi. Acum ii spui lu altu "prietene poti sa o iei , e doar a ta" :)) ... Nu stiu daca sa ma amuz sau sa ... Acum cand imi este mai greu si parca din ce in ce mai greu imi dai voie sa te gonesc... Nu o sa te mai retin de data asta ... Te-am lasat ca pleci pentru ca imi este prea greu sa fiu asa cum vrei si tu sa fi la fel... Nu o sa te urasc ... Sau macar o sa incerc sa nu o fac :) ! Nu iti promit nimic. Eu ti-am zis sa pleci , tu ai facut-o fara sa stai pe ganduri . Asta e ... Pleaca .

17 mar. 2012

You make me better

Si stand pe nisipu rece si uitandu-ma spre mare alaturi de fratimiu si d catelul nostru ony. Ochii lui de un albastru spre alb parca hipnotiza pana si marea, dar am lasat toate acestea deoparte si am stat si m-am gandit la tot ce tine de viata mea: familie,iubit si prieteni si am realizat pentru a nu stiu cata oara ca imi e atat de bine cand sunt toti uniti. Sunt mai buna cu tine , cu voi . Imi dati puterea de a merge pe un drum bun chiar daca mai explodez. Asa imi este caracteru si in plus daca nu as face asta nu as fi eu probabil. Dar imi este dor , nu stiu exact de ce sau de cine , dar de fiecare data cand imi aduc aminte simt un gol si ma gandesc inevitabil unde am gresit sau ce am omis. Si as vrea sa imi cer scuze fata de cei ce i-am ranit si le-am vorbit urat si as vrea sa ma pot ierta cei cu care numai tin legatura din nu stiu ce motiv mai stiu eu :( ... Uneori e chiar greu sa traiesti cu constiinta incarcata , fara sa nu te intrebi daca pe lumea asta mai este cineva care se mai gandeste la tine ... Nu stiu exact unde vreau sa ajung sau macar daca vreau sa plec de pe loc, dar am zile cand ma simt extraordinar si zile in care nu as vrea nici macar sa deschid ochii pentru ca mie greu si mie dor. Un dor nebun de altadata, dar spun ca e mai bine asa si sa ma indepartez cu pasi inceti spre alceva si chiar daca nu imi va fi bine si chiar daca imi va fi mai dor si mai greu nu voi spune nimanui.
Azi sunt un pic confuza, acum rad si peste 5 minute plang si ma gandesc la lucruri care ma ranesc involuntar. Pun mana pe telefon dar ma trezesc ca nu stiu pe cine as vrea sa sun. Sa sun sa spun ce? Si ma gandesc ca este un alt rol sau o alta fata de a mea de care nu pot scapa, dar imi spun ca sunt mai buna cu tine decat singura. Am un motiv sa lupt si sa ma tin pe un singur deoarece tu ma faci mai buna decat pana am fost. Si poate unii spun  ca mai calcat in picioare dar stai linistit ei m-au ranit de mult mai multe ori decat ai putea sa o faci tu , dar totusi i-am iertat desi tin minte perfect fiecare clipa cand ma facut sa vars lacrimi si sa ma faca sa regret ziua in care m-am nascut. Da am trecut peste , a fost doar etapa ca multe altele care o sa vina . Au fost doar planuri care s-a destramat ca deobicei. M-am obisnuit cu ideea demult ca planurile nu tin niciodata. Iar acum tot ce pot sa fac e sa alung starea negativa si sa ma bucur de ce imi este dat.  De momentele dragi in familie, de dragostea prietenului si de suportul prietenilor , restu sa se duca de unde au venit ... Daca m-au lovit sa nu cumva sa incerce sa ma ajute sa ma ridic :)) ... E mai usor sa pleci decat sa ramai sa lupti, e mai usor sa ataci si sa faci o persoana sa te urasca decat sa ai rabdare si sa o faci sa te iubeasca, e mai usor sa fii indiferent decat sa arati ca iti pasa. Iar toate lucrurile negative nu duc la nimic bun ci doar indeparteaza pe cel ce vrei sa il apropi dar cati stim asta? Prea putini si unii din astia care totusi stim practicam mai mult de jumate din cate am zis ... :)) de ce? Frica de a nu fii raniti iar si iar :)) 
Dar eu zic ca e mai bine cu acel cineva decat fara ! 

13 mar. 2012

This is how I show my love.

Stiu exact ce vreau sa scriu da nu stiu cu ce sa incep... M-am tot intrebat mereu cum ar fi trebuit sa reactionez in unele cazuri sau daca am facut bine sau rau. Probabil niciodata nu voi afla da un lucru e sigur "reversu medaliei" ... Roata se intoarce mereu in favoarea sau defavoare ta, depinde de cum au stat lucrurile candva. Da m-am hotarat sa fiu tare si indiferent de cat ma doare sa numai arat pentru ca altii dau in tine si cand esti la pamant... Si m-am hotarat sa merg inainte si sa numai privesc inapoi si am sa ma fac ca plec sa vad cine ma urmeaza si cine ramane in urma. Si daca nimeni nu ma va urma inseamna ca numai am motiv sa ma intorc . E un soare minunat afara si ii simt razele reci pe pielea mea alba, paru imi flutura in vantu zapacit si buzele-mi sunt rosii ca deobicei. Azi renunt la tocuri si ma incalt in tenesi mei confortabil, azi am decis sa fiu un pic mai relaxata, mai frumoasa si mai nepasatoare. O  sa am rabdare ca lucrurile bune vin atunci cand nu te astepti nu atunci cand incerci tu sa le faci sa vina. Azi ma plimb in locurile ce le-am uitat , am sa incerc sa atrag priviri cat mai multe ca sa imi amintesc mie cat de frumoasa sunt. Pentru ca in ultimu timp am uitat sa mai fiu eu ci am incercat sa fiu altcineva si chestia proasta e ca nici macar nu mi-a iesit. Am sa ma port natural iar cine ma place , ma place asa cum sunt. Am sa tin minte ziua asta .Prima zi de relaxare  e ca si prima zi din primavara pentru mine. Abea acum imi dau start si ies din hibernare. 
Astept sa incep munca cat mai departe de  casa ca sa fiu distrasa de la problemele de alta natura... 
Dar planurile se schimba si ziua pare mai negra decat o cafea tare... Ma simt dezamagita si atat de aiurea.  Si vad negru in fata ochiilor si nu ma pot calma. Am ajuns sa depind de cineva, am ajuns rau se pare. Si imi promit mie insumi ca situatia se va schimba, voi da inapoi tot ce am luat. Si toate sacrificile au fost pentru familia mea care nici makr nu ma apreciaza si inca nu imi pot dea seama daca doare mai mult asta sau alceva ce poate exista sau nu... Mda inteleg ce sa mai spun. Nu imi pot da seama daca e o stare generala sau pur si simplu asa e situatia. Imi e rau si parca as vrea sa ma ascund undeva sa nu ma gaseasca nimeni. Imi pare rau, imi pare atat de rau ca altii tr sa se sacrifice pentru mine. Si nu stiu ce sa zic, dar sunt deranjata de majoritatea chestiilor care se intampla. Probabil si voi cautati vinovati ca si mie . Fiecare are dreptatea lui, dar azi pur si simplu am sa tac pentru ca mam saturat d intrebari gresite care duc la raspunsuri false....

12 mar. 2012

Where?

 Ma intreb ce este corect si ce nu... Ce este real si ireal. Si inca imi sustin parerea" durerea este singuru lucru real pe care il simti" ... Si imi spun ca ar fi timpu sa renunt la ceea ce imi face rau... Am crezut ca ma voi simti o mica printesa si el este printu pe cal alb. Pentru un moment chiar am crezut ca ar fi pe bune. Dar realitatea cruda tine sa imi puna piedici si sa ma loveasca incontinuare... Ma trezesc singura mergand alandala si rasunand in cap aceleasi vorbe dure "nu era de tine frate, mai bine ca ai scapat de ea" si chiar daca s-a intors inapoi nu pot sa imi dau seama daca a facut-o pentru ca ma iubeste, din mila ca sa numai sufar sau pentru a demonstra celorlati ca se inseala... Si azi m-am ascund in perna mea cu gandu inevitabil ca poate exagerez si ca poate e doar o zi aiurea. M-am pus in fata calculatorului si ma pufnit plansu. Si chiar daca stia ca  plang tot mai tare cu fiecare vorba aruncata in fata nu se oprea. Am inceput sa cred ca durerea mea e o placere imensa pentru altii.
Si ma gandesc ca poate roata s-a intors si imi mai pica a doua oara ceru in cap si nu stiu cum as putea sa opresc un sir de lacrimi sa curga. Ironia sortii e ca lucrurile bune nu dureaza mai mult de 3 zile. Si nu vreau sa renunt si chiar nu vreau asta, dar te simt cum deja tu ai predat armele si imi spui unele lucruri doar de dragu de a le spune... Poate ai fost printre singurele persoane care le-a pasat cu adevarat de mine, dar acum se pare ca sunt doar o curiozitate sau o lipsa de ocupatie... Nu ma cunosti suficient cat sa imi atingi sufletu asa cum nu te cunosc nici eu. Eu te iubesc si poate nu ai cum sa vezi si sa intelegi chiar si tu ai spus ca dragostea mea e diferita de a ta. Eu te iubesc neconditionat asa cum esti si nu vreau sa te schimb in timp ce tu incerci sa faci o papusa pe placu tuturor cunoscutiilor tai ca sa nu te faci de ras. Poate gandesc cam drastic, dar as vrea sa ma contrazici , sa ma iei in brate si sa ma saruti in timp ce lacrimile mele curg dar de bucurie. Tu sa fii aici sa mi le stergi si sa imi spui ca va fi bine nu sa ma critici si sa ma lasi cu ochii in soare. Nu stiu sa explic ceea ce simt pentru ca e mai intens decat inteleg eu, dar tot ce stiu ca chiar si o privire aruncata la nervi imi rupe sufletu in mii de bucatele. Am sperat si inca mai sper ca tu vei fi printu din basmul meu si ca ne vom creea propia lumea unde sa comunicam la un alt nivel decat cel pe care il intelege toti. Si nu stiu ce sa mai zic... Nu stiu de cate ori imi mai pot coase sufletu si sa imi spun ca totul va fi bine, nu stiu cat timp mai rezist singura ... E greu si atat de greu. Am crezut in tine ca un copil orb ca chiar ma vrei fericita. Si poate toate astea sunt din cauza mea, dar chiar merit sa te razbuni pe mine ? De fiecare data cand imi spui pa ma simt de parca nu te-as mai vedea niciodata

6 mar. 2012

Last Time

Si imi spun ca e ultima data cand ma faci sa plang in fata cuiva. Candva tu mi-ai zis ca nimeni nu e suficient d important sa ma faca sa plang. Se pare ca tu ai reusit din nou sa faci o lacrima sa se rostogoleasca pe obrazul meu fin. Si ma tin inca tare sa nu o i-au la fuga si sa ma duc nicaieri...
Si stie cineva cum doare ? Cica e mai usor sa predai armele si sa lasi lupta in aer pentru ca deja crezi ca stii finalul... Sa acorzi sanse la alti / altele care ti-au oferit mai putin decat ceea ce ai avut!  Ma gandesc ca poate am pierdut sau poate am castigat, nu imi pot da seama acum! Inca simt frigul in corp si zapada rece pe fata. Un parc trist si intunecat... Si parca numai gaseam drumu spre casa, parca am uitat pentru un moment am uitat cine sunt fara tine. E al naibi de dureros sa privesti cum pleaca cineva. Cine spune ca e usoara o despartire probabil minte. Da asta a fost una din cele mai dureroase despartiri. Tot speram ca cu fiecare pas care ma indepartez el e in spatele meu, ma va prinde in brate atunci cand am cazut in genunchi si ma va ridica si ma va saruta in semn ca ii pare rau. Da m-am trezit singura cu lacrimile inghetate pe fata fara nimeni imprejur... Cel mai frumos lucru va fi si cel mai dureros. Si am intreb cum au unii puterea sa plece fara sa se uite o secunda in urma? Cum poate unii sa raneasca si sa plece. Poate nu am insemnat nimic in timp ce pentru mine a fost ceva mai mult... Imi spun ca voi trece inca odata peste tine si imi sterg lacrimile ce par sa nu se mai termine... Ma intreb oare te doare macar jumate din cat ma doare pe mn? cum e posibil sa o lasi pe aia care o numesti jumatatea ta si sa pleci?
Si ma doare si deja imi lipsesc diminetiile cu tine si seriile inainte sa adormim... imi e dor sa te trezesc sa iti spun te iubesc, imi e dor sa te mangai pana adormi... Stii cum e ? Si daca stii de ce nu esti aici? Dc nu imi stergi tu lacrimile ? De ce? parca totul devine mai greu si durerea mai apasatoare. Nui nimic...  E doar o etapa..