3 sept. 2012

My own story



Stii senzatia aia ca si cum nimic nu s-a intamplat? Parca totul a ramas la fel . Parca defapt timpul nu a trecut ci a stat in loc???
Ei bine asa ma simt eu . Aceleasi lucruri, acelasi zambet, acelasi loc, acelasi miros, aceleasi lucruri ce ma fac sa ma simt bine indiferent cum ...
Nu pot da seama cum , nu e o intrebare la care imi pot da raspunsul singura . Da totusi inca am aceleasi stari si aceiasi masca ce nu ma lasa intr-un fel sau altu sa ma bucur de tot. Am impresia ca totul se va termina brusc asa cum defapt a inceput . Si nu pot concepe ideea asta acum . Ma simt in aer , fara nici-o directie , fara vre-un sens anume . Asteptand inca sa imi lipezesc gadurile si sa ma bucur de un altfel de aer. Am reusit sa ies din rutina zilnica si cu toate ca am dat de aceleasi lucruri de altadata nu pot sa spun ca imi pare rau.
Imi pare bine ca desi am plecat toate au ramas la fel. La locul lor asteptandu-ma pe mine ... Ma incarca un sentiment ciudat, familiar, dar placut. Sa vezi acele fete cunoscute ce nu le-ai vazut demult . Sa vezi ca te primesc cu caldura desi tu ai plecat de amar de vreme .
Si mai sunt doar cateva zile imi spun care trec greu si am sa fim plecati de aici si chiar dak nu e de tot si e pentru o perioda ma bucur enorm...
Sunt fericita , poate de aceea nu imi gasesc cuvintele potrivite cu care sa scriu. Si iti multumesc tie , doar tie ca stiu din nou ce inseamna sa te bucuri de tot fara retineri . 
Totul e posibil si poti sa ai doar atunci cand vrei cu adevarat nu ? ! Propia mea poveste ce-i construita pe vise stupide spun unii a devenit posibila... Pentru mine exista un centru al universului paralel . Pentru mine exista o jumatate , cum pentru fiecare exista cate una . 
Hai sa uitam de tot ce a fost rau candva , hai sa ne aducem aminte cand ne invarteam in cerc si radeam de lucruri ce nu existau . Hai sa ne rescriem o noua poveste !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu