26 oct. 2012

Need to write ...



Am nevoie sa scriu si sa nu uit ce simt . Am incetat sa mai plang sau sa mai vorbesc in zadar . Am ridicat capul sus printre fulgi de nea. Am ras si am vorbit ca din inima mea.
Am renuntat sa mai spun povesti nefericite. Sunt plina de atatea clipe de genu prea invechite. Am incetat sa cred in speranta , in vise sau alte chesti ce ma fac sa par distanta.
Am revenit la ceea ce am fost candva. Numai am nevoie de privirea ta . 
Am fost mereu destul de puternica sa fac ca toate astea sa para probleme de copii .
Dragostea e un sentiment ciudat azi tie dat , maine tie luat . Eh eu pur si simplu am renuntat sa mai cred in asa ceva .
Desi uneori simt ca numai pot respira imi fac curaj si imi ofer doza de rasuflu necesar.
Incerc sa repar ce poate am stricat candva din cauza falsei mele iluzii care ma adus in confuzie ce sunt in momentul de fata . Toate trec si toate vin ... 
In vocea ta simt deja raceala , ochii tai numai sunt in stare sa ma priveasca . Ma simt ca un mic intrus in preajma ta , poate asta am fost mereu da nu am fost in stare sa vad asta .
Cu strangere de mana iti spun adio  si n-am sa ne mai revedem candva. Azi mi-am pierdut ideea si am aruncat cheia undeva sa numai o pot gasi . Mi-am oprit simturile si am revenit la nu imi pasa si am sa fac ceva si altceva si am sa scapt de iluzia asta.
O ultima rana suficient de adanca sa ma faca pierduta pentru o zi a fost de ajuns sa ma trezeasca si sa realizez ca singura voi fii mereu .
Si daca te-am iubit , a fost din toata inima si sincera ca dragostea unui copil pentru ca asta inca sunt. A fost inocent si fara sa urmaresc ceva decat sa primesc macar 1% din cat ti-am oferit. Mai dezamagit, dar are sa fie pentru ultima oara. Pentru ca din nou mi-am dat seama ca mai mintit. N-am fost si nici n-am sa fiu un pion decat in mana cui vreau eu sa fiu. Si incep sa sterg rand pe rand , clipa cu clipa, reusesc sa rad si sa par implicita. Numai ma uit in gol si nici nu imi mai pierd controlul. Ma tin cu capul la suprafata . 
Si mi-am promis mie ca are sa fie pentru ultima data . Am renuntat la suflet si am doar orgoliu. Onoarea mea de a ma tine intr-o rama de tablou. Machiajul meu e prea scump sa fie scurs ... 
Adio , ramas bun tu cel ce mai distrus !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu