Ciudat

Mediu: Ciudat                               Ora: 19:30

Hmmm cu capu un pic varza si un pic mai relaxata fata de alte zile uite-ma acasa in fata pc-ului unde incep sa scriu … Incep sa scriu din ce imi aduc aminte din zilele precedente, din ce am discutat cu majoritatea si din timpul petrecut cu iubitu meu…

         Revelion : Un alt inceput de an total in ceata, lacrimi, rasete si mult fum, dar de data asta in realitatea de zi cu zi  nu in vise panicate… Cineva imi tine fata in maini si imi sterge lacrimile ce par a nu se termina la putin timp dupa 00 noaptea… Prostia doare uneori. Realizez ca plang, dar intreb de ce totusi plang… automat vine si raspunsu singur: numai conteaza…  Ce conteaza este ca cineva imi spune ca totul e bine si imi sterge lacrimile rand pe rand… Ma potolesc, il strang in brate soptiind in sinea mea “ingerasul meu”  … Dar nu totu e simplu asa cum vrem sa fie. In timp ce eu sunt fericita altii plang si ar da orice sa le dau un gram de atentie… Nu cer asta direct , dar glasu lor, fata si absolut tot se da de gol in fata mea…. Ciudat

         Prezent: Ajungem la doua zi din an. Sunt fericita, zambetu imi e larg si se poate observa in fiece gest de al meu ca sunt indragostita  pana peste cap… Si totusi nu ma pot bucura complet pentru ca odata cu sentimentele am devenit sensibila, imi pasa mai mult de orice… Intr-un fel ma simt vinovata  ca eu pot fii atat de fericita si ca nu simt lipsa la tot ce a fost candva… Altii traiesc  din amintirea mea.

Cand raman singura gandurile ma doboara si abea pot sa adorm… II duc lipsa in fiece secunda ce pleaca de langa mine… Si inca ma intreb : Cum am putut sa ma indragostesc in halul asta? Asta e genu de iubire dupa care alti ar da orice sa o intalneasca… Eu insa nu mi-am dorit sa simt asa ceva pentru ca crede-am ca nu merit, nu sunt suficient de buna pentru un om atat de minunat, dar totusi am primit-o si ma bucur de ea in felul meu, dar tot imi e frica de ce as indura daca aceasta mica poveste de dragostea s-ar termina… Nu’s negativista inca repet asta… E doar intrebarea : ce ar fi daca… ? “ Involuntar se asterne in fata ta si iti blocheaza uneori sentimentele. Te prinzi tarziu ca asa ai ratat niste clipe frumoase incercand sa o franezi… E ca si cum ai incerca sa pui frana la uragan…  

Am petrecut zile frumoase de cand a venit in viata mea si par a nu se termina indifferent ca sunt zile bune sau ca sunt zile rele. De fiecare data cand  ii vad fata mi se lumineaza viata :X:X:X …

ATAT !!!