Everything

Numai stiu sa exprim in cuvinte ceea ce simt, ceea ce vad , tot ce ating. Am uitat cum se face treaba asta. Parca pur si simplu mi-am iesit din mana sau numai am destula sursa de inspiratie . Traiesc intr-un haos total lipsit de speranta, imbatat de rautate. Lipsa respectului de tot ce e viu . Lipsa caracterului uman ma lasa fara cuvinte.
Nu stiu cu ce am vrut sa incep , dar in mod sigur voi termina cu altceva. E ca si cum mergi drept apoi brusc o iei pe alta straduta ,dar apoi nu iti mai amintesti cum ai ajuns acolo.
Mergi fara oprire, vorbesti fara cuvinte , ti-e frica de intuneric ,dar si de lumina si tot ce stii e ... ca nu stii incotro te indrepti. Dar orice ar fii maine e o alta zi . Maine va fii o alta poteca de care tu nu stii incotro te duce . Si in ciuda relelor tu tot mai speri ca va fii bine.
Imbatata de optimism, naiva si nu prea corecta fata de tine insuti . Cum te simti tu copile? 
Parca lipsesc stele de pe cer. Parca nimic nu e la locul lui . Nici inima- mi , nici sufletul nu-i.
Am pierdut tot , pana la ultima rasuflare. Numai am aer. Numai am loc de trecut. Nu-mi vad viitorul , numai cred in speranta , iar visele au devenit doar cosmaruri neingropate.
Amintirile devin vii , iar totul zace in tacere .
Nimic nu e normal... Poate doar am uitat de mine .