Una , doua ,trei, zece ,mii .Pe bune? Chiar nimanui nu ii pasa ceea ce am de zis? Ceea ce ma doare sau ma deranjeaza? Pe bune? Chiar un nimic am ajuns ? Doare , dar tac din gura , imi incrucisez mainile la piept si imi aduc aminte de toate planurile care se destrama . Ideea mea tampita . Eu sunt tampita defapt . Nu inteleg cum pot fii asa . Inghit in sec si imi spun ca toate astea se vor schimba, dar nu in ritmul asta . Prefer sa plang iar si iar si apoi sa imi ridic capul prin propiile mele puteri . Decat sa inghit si sa ma complac.
Cand am ajuns asa naiva? Eram altfel, eram eu ... acum cine sunt ? Sunt ca o papusa pe ate controlata de emotii si de frica .Numai pot sa respir si din nou am ajuns aici cautand ceva . Incerc sa dau pagina , dar evit si o las in aer . Inca o lovitura si multe cuvinte grele ce le las sa atarne de usa de la intrare . Incerc sa imi tin lacrimile in frau si asta ma doare. Dar cui ii pasa ? E mai usor sa te intorci si sa pleci in directia care ti-ai propus-o decat sa te opresti si tot odata sa opresti pe cineva care sustii ca il iubesti .
Defapt cum poti spune ca iubesti iar apoi sa spui "nu-mi pasa de ce vrei tu " ? Eu una nu gasesc raspuns . Nu-mi gasesc cuvintele ,mai ales cand imi dau seama ca mi-am sapat groapa iar acum imi torn pamant singura peste mine .
Alegerile mele tampite, inima mea tampita , daca as putea sa o scot ce bine ar fii.Cum am putut ? Cum? Sa ma invinovatesc pe mine pentru ca alesesem un drum corect. Apoi m-am intors si mereu am facut aceiasi prostie. Am dat puterea cuiva ca sa ma distruga.
De ce n-ascut si nu fac bine ? De ce sunt doar o piesa usor inlocuibila? Cu ce am gresit ? Am dat tot iar eu am ramas cu nimic . Sunt doar centrul universului tau paralel .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu