O daaa…. Aceea noapte inca ma face sa tusesc si sa ma las in urma… Ma chinui sa respire un aer greu.. Ingreunat si mai mult de tine… Nu esti aici cand am nevoie cum nici n-ai fost vreodata si inca ma intreb:”De ce nu plec si stau in loc? “…”De ce nu imi sterg lentilele sufletului meu aburit de atatea minciuni frumoase si sa vad ceea ce e de vazut?”… Urasc sa le dau dreptate celor care imi spun ca inca sunt o prostuta indragostita de idea de a face ceva in viata… O viata in doi! Poate au dreptate cei ce spun ca dragostea numai exista decat in carti si in filme romantice si ca la noi acum totul se bazeaza doar pe material nimic spiritual… Dar cel mai doare ma doare sa constat ca iar am fost folosita si aruncata la gunoi sau mai bine zis äbandonata in ploaie ca un caine fara nici-o explicatie” … Ca doar pentru mine zilele si noptiile par sa nu se mai termine din cauza dorului… Au trecut zile si zile si noptii din ce in ce mai lungi… Convorbiri la telefon din ce in ce mai scurte, directe, perfecte cat sa provoace o noua cearta…. Poate gresesc postand, poate mai bine ar fi ca nimeni sa numai vada cu adevarat cine sunt… sa ma inchid de tot… Sa pastrez aparentele la fel ca inainte … Dar am mai ramas doar eu si interiorul meu ce urla in tacere… Tu ai idee ce se intampla cu mine ? Ajung unde am ajuns mereu... Adica... Unde?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu