Pot sa iert , dar nu pot sa uit. Cat se schimba lumea . Cum te calca in picioare fara sa se uite... Cum e posibil asa ceva? Raman socata si numai stiu ce sa zic. Ceea ce crede-am ca , cunosc candva, acum numai cunosc deloc. Toti au uitat de mine. Nimeni numai are nevoie de prezenta mea . Eu numai sunt de ajuns pentru voi ce va crede-am prieteni.
Am avut impresia ca am ales bine. Am avut impresia ca sunteti perfecti. Trist e doar faptul ca am avut impresia doar. Adevarul e altul. Mai crud . Mai greu de acceptat pentru mine.
Dar totusi? Unde sunteti ? Nu va ,vad si nici numai va aud. Numai imi bateti la usa asa cum faceati odata.
Toti cautam sa ne fie bine , dar asta inseamna sa uitam de restul? Aia care candva va facut ceea ce sunteti acum ? Toti plecati, dar va uitati macar o secunda ce lasati in urma voastra?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu