Tipic

Astazi mai degraba as citi o carte decat sa conversez cu cineva. As citi Eliade decat sa soptesc cuvinte dulci . Si poate chiar daca azi nu-mi pasa de nimic , poate dau impresia ca sunt falsa. Dar pur si simplu avem momente cand simtim nevoia sa stam singuri, sa vorbim cu noi insine, fara sa parem nebuni. M-am relaxat in ultimul hal cu toate ca timpul curge impotriva mea, astazi nu imi pasa. Mi-as dori sa fiu o calatoare, sa pot pleca oricand , oriunde mi-as dori sa fiu in fiecare moment. Si poate e un pic gresit. Poate ar trebui sa ma, maturizez , dar ce rost are sa fim tineri daca nu facem nimic. Ce mai avem de povestit la batranete, copiilor si nepotiilor nostri? cum mai putem sa ii invatam sau sa ii sfatuim cu ceva , dar daca noi nu avem idee cum e viata defapt? 
Mi-as dori sa pot cunoaste tot, fiecare situatie. Sa am solutii pentru fiecare problema, chiar si pentru lucrurile imposibile. As vrea sa stiu tot ce cuprinde lumea. Sa o am in palmele mele ar fii cadoul perfect. Mi-as dori sa numai ma cert cu nimeni, sa numai dau explicati , sa numai zic nici macar cat indica ceasul... Ahh si totusi dorindu-mi atat de multe ,nu am nici macar un sfert. Timpul trece an dupa an, luna dupa luna iar noi numai facem nici macar o fapta buna. Criticam, injuram, ne enervam, indepartam ,uitam , suferim si multe alte chesti rele. 
Dar azi eu numai ascult nimic, imi las capul pe spate si raman in tacere... 

Leave all the rest

Si lasa totul in urma ta ca si nimic nu ar mai fii . Lupta pentru clipa ta ca si cum ar fii ultima. Lasa nervi sa te cuprinda, lasa instinctul sa te ucida.
Se spune ca atunci cand actionam pe baza de instinct constiinta noastra numai exista, atunci ma intreb : daca cineva a , actionat toata viata pe baza de instinct asta inseamna ca nu a, avut si nu are constiinta? Poate ca da. Poate de aceea uni din noi nu au pareri de rau chiar daca a facut rau sau a facut lucruri anormale. Deci ipoteza este corecta nu ?
Bun. Si daca nu avem constinta cum suntem capabili sa avem sentimente? Inclusiv si ura . E un sentiment puternic si domina 90% din populatie? Deci? Care e raspunsul corect aici ?
Avem sau nu constiinta? Instinctul e o arma , pe care uni din noi o folosesc atunci cand nu e cazul. Si totusi are doua parti rele la fel ca toate cele. Te apara sau te doboara atunci cand nu stii cum sa il folosesti . Iubesti pentru ca esti iubit , ataci cand esti atacat, te apari cand esti lovit. Deci noi functionam pe baza de instinct. Constiinta e atunci cand te simti vinovat sau responsabil de ceva anume sau cineva anume . Si asta functioneaza doar daca simti asta, dar daca nu simti? Poti ataca si din instinct nu ? 
E o teorie complicata si o las pe urmatoarea pagina. Dau pagina si trec si la altceva.°
La faptul ca ma duc acasa...

Memories

Si mi-am adus aminte de o vreme apusa. De aceea fata mica si-nganfata. Avea parul negru si buzele rosi, se ascundea de lume si jura iubire. Cea mai pura , cea mai sincera ce a existat vreodata. Dar realitatea a cam doborato. Iar ea azi numai crede in povesti cu zane si printi pe caluti.
Isi aduce aminte uneori se pare , de un parc mai mare, dar vis ii se pare. Si in trecere ii trece multe chipuri triste si lacrimi amare, drame pesimiste.
Naivitate dulce si amara , ea fuse rapusa de alta secara. Am lasat-o in urma , dar astazi se pare ca imi trece in gand , ea vrea sa apara. 
Inca imi aduc aminte de locul secret si de valul mari ce o linistea. Multe amintiri cu paienjeni pe hartie, multe rasarituri si apusuri rare. Numai pot sa tac si nici s-o ascund. Inca sunt copil si sunt prinsa in spate. Tot nu reusesc ca sa uit trecutul, tot ma inabusesc amintiri tacute. 
E intr-un fel la fel, doar ca mai matura. Cu credinta in oameni si treburi marunte. Inca mai viseaza, inca exploreaza, dar din cand in cand mai exaspereaza.
Iti condamni trecutul ,blestemi viitorul,cat mai multe ganduri , cat mai multe zboruri.
Suferi in tacere , speri fara durere. 

I forgot

Am uitat. Am uitat ca timpul trece, am uitat sa mai fiu rece. Am uitat cum e sa iti pese.
Aici timpul se scurge cu o alta viteza facandu-ma sa uit ca iubesc si ca sunt iubita.
Si totusi nu am uitat cand te-am vazut prima oara si tot ce ai incercat sa faci ca sa nu ma doara. Poate te-am urat candva , poate inca o mai fac putin involuntar. O fac atunci cand uiti de mesajul de noapte buna, atunci cand uiti de mesajul meu de dimineata, atunci cand te faci ca nu iti mai pasa, atunci cand totusi sunt prea multe.
Da oricum ca in fiecare seara cand imi inchid ochii te vad clar in fata mea zambindu-mi larg asa cum faceai odata. Dar ce ma sperie cel mai mult e faptul ca am uitat cum sa te fac sa ma iubesti din ce in ce mai mult.Am uitat ca pot sa te pierd, am uitat ca destinul nu ne vrea impreuna.Uitand lucrurile astea mici, incep sa uit pe rand toate.Numai stiu cum e sa vorbesti ore in sir cu cineva care iti place. Urasc sa nu stiu unde esti si ce faci. Urasc fiecare moment in parte cand sunt singura. Tu nu? Parca brusc numai am cuvinte, brusc a disparut tot ce am avut in minte. Nu-mi gasesc amintirile nici in coltul ala unde le ascunde-am deobicei, poate le-am sters si am uitat ca am facut si asta.
Si azi am ramas fara cuvinte...

Dreamer

Sa visezi ce-a fost odata

Nu va fii si altadata

Sa iubesti, sa epuizezi

Sa nu speri cand aberezi.

Caci in spate pe o treapta 

Consecintele te-astepta

Fara zambet e desert

Fara lacrimi e perfect

Universul se destrama

Si cand cazi lumea te-aclama

Ce-i corect, ce e nedrept?

Nu poti fii un om perfect.

Asculta-ti inima cum bate

Poti te rog s-o lasi in spate?

Nu te face ca n-auzi

Ca la urma sa te scuzi

Nu te face ca nu vezi

Ca, apoi dramatizezi!

Here in nowere

Astazi am plecat la drum

In urma mea se face scrum

Si ce conteaza ca-i alta lume

Valul mari face spume.

Auzi o usa-ndepartare

Iarasi trec alte hotare

Sunt aici in nicaieri

Numai sper la ce-a fost ieri

Numai cant,numai visez,

Tot astept, exasperez.

Numai rai si armonie 

Ganduri puse pe hartie

Vad prea multe, simt putine

Totul fuge iar spre tine.

Si ce daca imi este dor

Inca sper cam sa-l dobor.

Cerul cade peste mine

Orice-ar face nu ma tine.

Dar aici in nicaieri

Orice-ai face sa nu speri!

That's it!

Bun. Viata e de cacat deci sa o traim la alt nivel. Ok. Incep sa inteleg.Incepe sa se lege. Stii vorba aia ? Mai bine singur decat cu un ghimpe in spate? Inca rad si nu inteleg de ce . Mi se pare prea amuzant totul. Mama mi-a zis o vrba inteligenta candva ''fi pentru tine ,lumea nu se va schimba''. Si asta imi aduce aminte de alt lucru. Sa nu ai niciodata incredere in cineva care nu are incredere in el insusi. Si totusi am o minciuna preferata ' impreuna si la bine si la greu' 'nu te voi lasa niciodata' so unde sunteti cei ce spuneati asta atunci cand cel drag da cu fundu de asfalt. Hmmm ciudat . E doar un drum gol in fata mea. Si totusi inca imi pasa, inca ma raneste, inca imi suna in cap 'nu vreau sa te pierd inca odata'' Brusc mi se pare doar o minciuna frumoasa. Cui ii mai pasa? Iei tot singura sunt ,doar ca pe n drum diferit. E suficient. Mi-a ajuns. Pur si simplu s-a varsat nenorocitul ala de pahar. La naiba cu dorul, la naiba cu toata dragostea. La naiba cu toate promisiunile care nu se tin. Simplu 'la dracu cu tot'. Numai suport. Unde dracu este acea familie? A da cred ca stiu. Ma testeaza. Mda . Frumos . Asta e lumea nu se va schimba stii? Bun m-ai facut sa ma indepartez iara. Ok nu-i nimik. Cred ca as putea sa inteleg si asta. Viata asta are roata stiam deja. Dar nu o iau ca pe o pedeapsa ci ca pe un sut in fund care ma face sa merg mai repede in fata. Ma face sa deschid ochii mai larg. Ce naiva sunt cateodata. Ofer tot ,putinul sau nimicul meu .Si ce primesc inapoi? Ok asta e. Pot sa inteleg si asta , dar tu poti intelege daca ma voi schimba inca odata?

Ready to go ?

Sigur ai gresit planeta. Stii ce? Defapt nu stii nimic. Vrei sa jucam dur? Aveam nevoie de provocare, defapt nu aveam nevoie sa imi aduc aminte cat de cruda pot fi. Dar lumea crede ca inca sunt mica si ca mie frica si ca n-am sa risc nimic pentru ca nu e cazul.
Bun. Pregatit? Eu da. Parca simt ca mi-am reincarcat bateriile. Am schimbat placa vie pe cea moarta. Pregatita de tot ce imi trece prin cap.Pregatita de aventura. Pregatita de uitat si de lasat in urma... Am pierdut prea multe sa imi pese acum tocmai de asta. Probabil am sa mai pierd. Asa a fost sa fie trebuia sa fiu constienta de la inceput ca aici se va ajunge. Dar copilul din mine inca crede in schimbare si in oameni buni. Hey defapt toti vrem sa ne ranim intre noi . Dar de data asta in loc sa ma lovesti unde ma doare ai lovit in locul gresit. Mai trezit. Si spun Neatza , de maine incep o noua viata .

Fly!!!

Daaaaaaaaaaa. Plec din tara asta chit ca o sa trebuiasca sa ma intorc din nou la tot stresul asta care ma bate zi de zi. Numai am rabdare. Numar minutele ce trec, secundele , clipele ,momentele. Intotdeauna mi-a placut sa devin o calatoare. Sa pot vedea in fiecare an cate o tara . Pur si simplu sa nu trec prin viata asta nefacand , nevazand nimic din tot ce este de vazut... Pe rand cu rabdare mai trec odata de aceasta mare. Apoi ma reintorc aici cu sufletul mai mult de un sfert lasat in alta tara, in alta clipa. Pentru ca simt ca aici nu e locul meu si pun pariu ca nu sunt singura care simte asta. Imi ascult ceasul ticaind, mai trece o secunda , mai trece un minut, inca o, ora, doua , trei si eu tot aici sunt. Dezamagitor momentul . Imi tot zic inca doua zile :)) . Nu reusesc sa fac timpul sa zboare ca sa pot zbura si eu . Ma tine in loc toata dorinta asta de nou . Astept dimineata aia in care doar plec fara sa privesc o secunda inapoi ! Astept caldura aia aia care imi incalzeste sufletul si imi incarca bateriile. Astept paradisul. Tu?

I want to ... be right here

As vrea sa numai imi lipsesti . As vrea sa nu te mai iubesc. As vrea sa incetez sa cred, in rau si bine. As vrea sa numai simt. Ar fii bine?
Azi mi-ai lipsit mai rau ca ieri . M-am simtit mai singura ca niciodata. De ce? Pur si simplu! Poate ca nu incetez sa te caut in fiecare noapte, in fiecare vis ce il am .
Uneori plang , de ce? Nici eu nu stiu . Tu stii? 
As vrea sa fii aici in momentul asta , si in alt moment al vietii mele . As vrea sa nu scriu asta , pentru ca as vrea sa privesti mai bine, mai adanc in sufletul meu pustiu.
Dar tot ce vreau e in zadar. Dorul si teama imi da impresia ca ,cuvintele tale sunt zise doar sa ma faca sa ma simt mai bine. Poate e doar impresia ... Dar stii cat ma doare? Lipsa ta? 
As vrea sa numai fii permanent in capul meu , in , inima mea , in sufletul meu , in ochii mei. Numai ma pot concentra, numai reusesc sa imi distrag atentia la altceva...
As vrea sa fii chiar aici cand te caut. As vrea sa ma tii de mana cand merg pe strada , as vrea sa imi veghezi somnul care nu-l mai am . Dar defapt ar fii de ajuns doar sa fii aici .
As vrea sa imi zici mai des ce insemn pentru tine , vreau sa cred ca asteptarea asta merita fiecare lacrima a mea. Nu vreau decat ... Sa te simt la fiecare pas cu mine desi fara prezenta. Intelegi ? 
Vreau sa imi arati ca iti pasa de tot ce fac . Vreau macar sa imi dai impresia ca eu sunt centrul universului tau. Si as vrea sa imi scrii mai des , sa-mi arati ca citesti , sa-mi arati ca ce-mi doresc e cu adevarat al meu ... 
Tu ce ai vrea?
 

I did

Toti am facut cate putin din fiecare nebunie ... Am iubit pentru prima data, a doua , a treia. Am iubit chiar si cu inima franta sau facuta bucatele. Nu ne-am oprit in loc si mai ales nu ne-am oprit speranta ... Am ingropat fiecare morti si vii . Am ranit si am fost raniti, am mintit si am fost mintiti. Cunoasteti sentimentul?
Am facut tot ce mi-a stat in puteri: am iubit, am urat, am sperat, am disperat, am mintit, am ranit , am lasat oameni in urma, dar niciodata n-am uitat de unde am plecat si care imi sunt prieteni cu adevarat.
Am avut o discutie de curand despre prietenie, loialitate , bani , rasturnari de situatie... si am fost socata de mentalitatea lui/ ei . Toti gandim atat de, diferit. Toti ne credem atat de importanti .. Nimeni nu este de nivelul nostru.
De ce asa? Nu inteleg? Nu toti suntem oameni? Ne desparte o suma de bani , o meserie si o facultate in plus?
Poate. Dar eu inca sper la dragoste fara nivel , prietenie nesfarsita si oameni mai buni. 
Tot sperand mi-am facut viata un haos, rareori m-am bucurat cu adevarat de o clipa de liniste. Dar nu regret nici macar o clipa trecutul meu stii ?
M-am bucurat intens de fiecare plimbare pe motocicleta, de fiecare cursa nebuna si ilegala. Am suras la vederea apusului, am tremurat de emotie la primul sarut, mi-a fost frica de pierdere si de esec, de caderea si de nerespect. Dar am triumfat dupa fiecare lovitura. Mi-am oprit umanitate uneori si am fost ceea mai groaznica fiinta, dar chiar si asa am iubit un suflet cald . Chiar daca am suferit dupa fiecare esec , am biruit peste asteptari. Suntem in toiul vietii de ce sa ne oprim din nebunii? De ce sa ramanem fideli unei vieti calme? De ce ai nevoie de siguranta cuiva cand singura persoana ce poate sa iti ofere asta esti tu insusi...
De ce avem nevoie? De incredere, de speranta, de viata si de nebunia ei, de frica, de esec, de regrete si nemultumiri. De asta avem nevoie ca sa ne motiveze sa speram ca va fii mai bine. Stii? Va fii mai bine doar daca faci tu sa iti fie mai bine .
Am lasat resentimentele la o parte, am uitat cum e sa urasti pe cineva mai mult decat orice. Am iertat si m-am bucurat de constiinta. Am asteptat si am fost entuziazmata de rezultat. Dar se poate si mai bine, se poate si mai rau . Totul depinde de curajul tau.
Te plictisesti ?Bun. Citeste o carte , iesi afara , fa ceva. Nemultumit de locul de munca? Bun . Da-ti demisia cauta altceva. De ce sa traiesti dupa ierarhie cand poti trai dupa propiile tale reguli? Ceva te blocheaza sa visezi? Bun exista butonul "erase" undeva acolo in capusorul tau. Tie frica de pierdere? Si mie , dar  nu poti face nimic sa opresti asta, dar in schimb te poti bucura de fiecare moment ca si cum ar fii ultimu.
Numai sta. Deja ai pierdut un timp pretios... Pentru tine , pentru aceea inima a ta. 
Pastreaza ritmul , nu-l lasa doar sa palpaie . Ascultati inima, nu o lasa sa se inabuseasca in ritmul cardiac. Potolesteti setea de viata . Nu vei regreta. Exista deja ceva ce ai ratat. 
Doar fa ceva...


©Popescu Elena

Everything

Numai stiu sa exprim in cuvinte ceea ce simt, ceea ce vad , tot ce ating. Am uitat cum se face treaba asta. Parca pur si simplu mi-am iesit din mana sau numai am destula sursa de inspiratie . Traiesc intr-un haos total lipsit de speranta, imbatat de rautate. Lipsa respectului de tot ce e viu . Lipsa caracterului uman ma lasa fara cuvinte.
Nu stiu cu ce am vrut sa incep , dar in mod sigur voi termina cu altceva. E ca si cum mergi drept apoi brusc o iei pe alta straduta ,dar apoi nu iti mai amintesti cum ai ajuns acolo.
Mergi fara oprire, vorbesti fara cuvinte , ti-e frica de intuneric ,dar si de lumina si tot ce stii e ... ca nu stii incotro te indrepti. Dar orice ar fii maine e o alta zi . Maine va fii o alta poteca de care tu nu stii incotro te duce . Si in ciuda relelor tu tot mai speri ca va fii bine.
Imbatata de optimism, naiva si nu prea corecta fata de tine insuti . Cum te simti tu copile? 
Parca lipsesc stele de pe cer. Parca nimic nu e la locul lui . Nici inima- mi , nici sufletul nu-i.
Am pierdut tot , pana la ultima rasuflare. Numai am aer. Numai am loc de trecut. Nu-mi vad viitorul , numai cred in speranta , iar visele au devenit doar cosmaruri neingropate.
Amintirile devin vii , iar totul zace in tacere .
Nimic nu e normal... Poate doar am uitat de mine .

Yeah. Right!

Nuuuu. Nu sunt suparata , ci dezamagita. Nu sunt enervata si usor iritata de nepasare . Nu imi place cand cineva se gadeste doar la el in timp ce tu faci totul. Defapt urasc indiferenta atunci cand eu arat cat de mult imi pasa oricat de nimic ar parea lucru ala . 
Urasc sa fiu cautata doar la nevoie apoi cand sunteti bine uitati sa spuneti buna . Dar eu sunt buna si va iert pentru ca numai am loc in suflet pentru inca o doza de ura. Tac , uit si ma relaxez pentru ca am o viata in fata fara ghinion. Iar soarele, el va rasari inevitabil pe strada mea . Atunci va urez succes pentru intrebarile ce se vor asterne inaintea voastra fara raspuns. Pentru ca eu nu am dreptate niciodata, dar totodata totul se intampla dupa cum spun eu .
Cum ar trebuii sa ma simt cand cineva ma intreaba "dar nu-i pasa nimanui de soarta ta? " Bine nu ? Eh chiar daca nu-i asa eu zambesc si sustin ca sunt independenta , dar defapt doar jumatate este adevarat. Aud tot mai multe scuze si tot mai multe motive ce nu isi au rostul. Eu pot sa ma deplasez in ziua mea libera sa fac ceva care nu aveam nevoie cand era mai usor sa intru pe internet si sa verific ca ce internetul are raspunsul la tot ce cautam noi . Dar nui asa . Doar ca mie nu mia fost lene si am facut tot ce mia stat in puteri , nu am expediat, nu m-am suparat decat atunci cand sunt intrebata de 15 ori de acelasi raspuns care l-am raspuns tot de atatea ori .
Dar ce conteaza . Nimeni nu vede sacrificile , dar e de ajuns sa gresesti odata si toata lumae va fii cu ochii pe tn .
In rest ... Nu vreau nimic

Far away

 Oricat de departe ai fii , gandul fuge doar la tine . Oricate ne-ar desparti , ne intoarcem unu la altu ... Mintea si sufletul vorbesc aceiasi limba pentru prima oara .Chiar daca detesc sa imi beau cafeau singura de dimineata, chiar daca nu-mi place sa dorm singura , chiar daca mereu esti plecat, eu tot cu gandul la tine sunt .  Se spune ca distanta nu e facuta sa desparta ci sa testeze cat de , departe poate ajunge iubirea. Unii se despart apoi se intorc de unde au ramas ce acelasi farmec, altii nu se mai pot privi in ochii, iar restu nu are rost sa mai discutam.
Mii de km parcursi in fiecare seara , mii de zambete si amintiri ce ma fac mai nostalgica noaptea. Mie dor de tine , mie dor de tot ce tine de noi . Imi e dor sa ma privesti cum dorm , sa imi zambesti cand ma trezesc,sa ma tii de mana si sa ma opresti atunci cand sunt atenta mai mult la tine decat la drum .
Cine a spus ca va fii usor? Probabil e doar o incurajare tampita pentru ca usor nu este cam deloc.  Timpul sta in loc . secundele se transforma in minute, minutele in ore, iar orele in zile. Si nici macar nu a trecut o saptamana . Se poate asa?  Uneori simt ca numai pot, dar asta nu ma opreste sa sper sau sa visez.
Peste 1h jumate plec iar la munca ca in fiecare zi . Si iar va fii un cuplu care sa imi strneasca putina invidie pentru lipsa ta . Si poate ei nu au ceea ce noi avem, dar e suficient ca sunt impreuna zi de zi . Suficient sa ma faca geloasa ca prezenta ta lipseste.
Vara asta va fii mai rece fara tine , stiu asta :(.
Te astept acasa bufnita mea !

Inca o lovitura de gratie

Una , doua ,trei, zece ,mii .Pe bune? Chiar nimanui nu ii pasa ceea ce am de zis? Ceea ce ma doare sau ma deranjeaza? Pe bune? Chiar un nimic am ajuns ? Doare , dar tac din gura , imi incrucisez mainile la piept si imi aduc aminte de toate planurile care se destrama . Ideea mea tampita . Eu sunt tampita defapt . Nu inteleg cum pot fii asa . Inghit in sec si imi spun ca toate astea se vor schimba, dar nu in ritmul asta . Prefer sa plang iar si iar si apoi sa imi ridic capul prin propiile mele puteri . Decat sa inghit si sa ma complac.
Cand am ajuns asa naiva? Eram altfel, eram eu ... acum cine sunt ? Sunt ca o papusa pe ate controlata de emotii si de frica .Numai pot sa respir si din nou am ajuns aici cautand ceva . Incerc sa dau pagina , dar evit si o las in aer . Inca o lovitura si multe cuvinte grele ce le las sa atarne de usa de la intrare . Incerc sa imi tin lacrimile in frau si asta ma doare. Dar cui ii pasa ? E mai usor sa te intorci si sa pleci in directia care ti-ai propus-o decat sa te opresti si tot odata sa opresti pe cineva care sustii ca il iubesti .
Defapt cum poti spune ca iubesti iar apoi sa spui "nu-mi pasa de ce vrei tu " ? Eu una nu gasesc raspuns . Nu-mi gasesc cuvintele ,mai ales cand imi dau seama ca mi-am sapat groapa iar acum imi torn pamant singura peste mine .
Alegerile mele tampite, inima mea tampita , daca as putea sa o scot ce bine ar fii.Cum am putut ? Cum? Sa ma invinovatesc pe mine pentru ca alesesem un drum corect. Apoi m-am intors si mereu am facut aceiasi prostie. Am dat puterea cuiva ca sa ma distruga.
De ce n-ascut si nu fac bine ? De ce sunt doar o piesa usor inlocuibila? Cu ce am gresit ? Am dat tot iar eu am ramas cu nimic . Sunt doar centrul universului tau paralel .

I forget

Am uitat de mult se pare

Cum sa scriu ce mi se pare

Am uitat tot ce-am trait

Ce-am iubit, dezamagit.

Si-am uitat aceea carare

Ce te duce spre uitare.

Inca-un pas in alta viata

Alta fata dimineata .

Ma indrept cu pasi marunti 

Sa descopar ce ascunzi .

Inima ce-mi bate-n piept

Scoate un sunet prea incert.

E de rau sau e de bine

Numai stiu ce e cu mine.

Despre tine , despre noi 

Despre tot ce imparte in doi.

E de vis sau de cosmar

Gustul inca fiind amar .

Numai caut , nu gasesc

Alta cale de acces .

Si am renuntat din nou 

Simplu, dulce la ecou .

Again and again.

So? Sa o luam de la inceput. Ei bine e din nou aceleasi reguli. Ei bine nu imi plac. Picaturile de genu au implut paharul. De ce ma chinui sa inteleg  ceva ce nu-i de inteles? Nu reusesc . Poate eu gandesc la alt nivel si ca sa fiu inteleasa trebuie sa renunt la ceea ce nu ma intelege.. Eu m-am saturat sa repet aceleasi scenari in alt timp de scena. Ei bine poate e cazul sa renunt nu? Pentru ca sincer numai pot sa ma prefac ca inteleg ceea ce nu pot intelege defapt. M-am saturat sa ma explic' sa ma complic si nu vreau sa ajung sa mint doar pentru ca e neplacut adevarul. M-am oprit pentru o secunda sa vad unde duce aceasta cale. Ei bine nu stiu . De data asta numai pot prezice. Mam oprit din a mai da cu presupusul, dar detaliile ma omoara. Le vad la fiecare pas si imi trezesc un fel de repulsie aglomerata. Imi simt obraji fierbinti si tot odata mainile reci. Inima mi sa oprit si am uitat sa mai respir. Visele mele sunt  goale si pline de intuneric. Ma opresc din plans si dau intr-un ras isteric . Dar tot repet : nu din nou . Daca pleci nu te mai uita in spate iar daca ramai uitate doar in fata. Ca sa stii '' Viata merge inainte cu sau fara noi'' .

Try

Am incercat sa imi ascund gandurile de un om nebun . Am incercat sa imi inabus sentimentele sub un cer rotund. Am incercat sa imi dau drumu si sa cad in gol. N-am reusit aidoma numelui meu. Ma nasc din foc si renasc din cenusa. Dar totusi ... Numai ma sting odata? 
Nu reusesc sa fac speranta aia sa moara. Sa o inchid undeva si sa arunc cheia aia? M-am saturat sa vars lacrimi in van. Oricum nu pot sa rezolv nimic. Nu pot sa misc nimic. Am ramas intepenita undeva sub orice critica. 
Incerc sa respir calm si controlat. Ei bine nu imi iese si cad iar cu fata in perna cu inca o tona de lacrimi.  Nu inteleg si nu cred ca voi intelege vreodata. Cum pot sa incerc la nesfarsit sa o fac lata de fiecare data ? 
Tot incerc sa duc treaba asta la capat , sa renunt in treacat sau sa continui la nesfarsit.
Nonsensuri, incercari , dileme multe probleme si lipsa mare de lovele.
Ma loveste din plin aerul asta plin cu venin si incerc sa respir , dar e ca si cum ai respira aer cu pamant din plin. 
Reusesc sa ma ambitionez sa dau cu capul mai departe , sa fac ce cred , sa lupt prin fapte .
Trec cu vederea ca timpul trece iar viata mea sa oprit in loc, dar tac pentru ca nu-i loc de intors.
Si tot ce mai incerc din rasputeri. Sa fiu ce-mi cer . 

I Can

Cum poti?Asta e marea mes intrebare? Eu mam oprit din respirat. Din vorbit. Doar astept. Dar ce astept?Sa ma  trezesc si sa sper ca e un cosmar? Nu ma pot opri din plans. De parca sa sfarsit lumea . Si cel mai rau lucru e acesta. Sa stau nicaieri asteptand un semn. Un simplu imi pare rau, sau un batut la usa. Da cine face asta pentru mine? Cine? Cum poti?

amare

E prea mult toata asta. stii? Imi e atat de greu' pana si sa despachez.Inchid ochii dar numai vad nimic in fata ochiilor. Pe nimeni si nimic . Mie rau. De tot. Ma simt k intr-un carusel 'dar cu restricti si alte multele. Simt doar ca totul sa oprit iar eu apartin nimanui. Sunt eu si pisica mea. Suntem dor noi doua. Si tot ce vreau iar sa uit de tot. Sa dispar. Am plecat. Pa-pa